Obsesia pentru sănătate: o perspectivă jungiană asupra echilibrului pierdut

Carl Gustav Jung, fondatorul psihologiei analitice, ne invită să privim dincolo de aparențe, acolo unde inconștientul își joacă rolul subtil, dar esențial în viața noastră psihică.
Una dintre observațiile sale cele mai tulburătoare este aceea că, uneori, oamenii cu dezechilibre emoționale devin profund preocupați de ideea de a trăi „perfect sănătos”.
🥗 Această obsesie – cunoscută astăzi și sub denumirea de ortorexie – nu este doar o preocupare inofensivă, ci un semn al unei căutări disperate de control într-o lume interioară marcată de haos, frică sau lipsă de sens.
🧠 Când sănătatea devine obsesie
Jung ar interpreta această tendință ca o expresie a umbrei – acea parte a sinelui pe care o negăm, o suprimăm, dar care continuă să ne influențeze viața.
🌫 În încercarea de a atinge un ideal de viață „curată”, „fără toxine” sau „perfect echilibrată”, individul poate ignora alte dimensiuni esențiale ale ființei sale:
Nevoia de conexiune umană
Emoțiile dureroase, dar autentice
Plăcerea, relaxarea, imperfecțiunea firească
🔍 Obsesia pentru controlul perfect al dietei, somnului sau mișcării poate deveni un mecanism de evitare a unei suferințe mai profunde, care nu poate fi „vindecată” prin reguli sau restricții.
🔮 O căutare a siguranței în mijlocul anxietății existențiale
În universul jungian, arhetipurile inconștientului colectiv sunt forțe care ne modelează comportamentul.
🛡 Obsesia pentru sănătate poate fi văzută ca o activare excesivă a arhetipului auto-conservării – o încercare de a ne apăra de propria vulnerabilitate, de teama de boală, de moarte sau de pierderea controlului.
✨ Paradoxul este că, în loc să ne aducă pace, această obsesie ne poate înstrăina de noi înșine, de corpul nostru și de ceilalți.
🌑 Refuzul umbrei și iluzia purității
Jung ne amintește că nu putem atinge întregirea sufletului fără a privi în față propria umbră – acele impulsuri, emoții și fragmente ale sinelui pe care le considerăm inacceptabile.
🏃♀️ Când fugim de umbră, riscăm să construim în jurul nostru o iluzie de „viață perfectă” care, în esență, este fragilă și profund dezechilibrată.
🌀 Iar atunci când încercăm să reprimăm umbra printr-un control excesiv al stilului de viață, ea găsește alte căi de exprimare: anxietate, rigiditate, izolare, critică de sine.
🧩 Procesul de individuație: între corp, suflet și spirit
Pentru Jung, drumul către vindecare este cel al individuației – adică al integrării tuturor aspectelor ființei noastre într-un întreg armonios.
🌿 Sănătatea autentică nu înseamnă absența imperfecțiunii, ci acceptarea întregului nostru univers interior: corp, emoții, gânduri, impulsuri, slăbiciuni și resurse.
🧘♀️ A trăi sănătos, în această viziune, înseamnă a trăi conștient, nu compulsiv. A alege echilibrul, nu extrema. A asculta semnalele sufletului, nu doar „recomandările nutriționale”.
🕊 Privind dincolo de simptome
Jung ne încurajează să nu ne oprim la suprafață, ci să privim dincolo de comportamentul manifest.
🧠 Obsesia pentru sănătate poate fi un strigăt tăcut al unei părți interioare care se simte în nesiguranță, neiubită sau nevăzută.
👂 A asculta cu empatie acest strigăt este primul pas spre vindecare.
💬 Concluzia…
Adevărata sănătate nu se măsoară în calorii, pași sau grame de proteine.
👣 Ea se construiește în tihnă, cu răbdare, prin reconectare la noi înșine, la ceilalți și la viață – așa cum este ea, imperfectă și plină de nuanțe.
Să vă fie cu folos,
Psihoterapeut Alina Blăgoi