De ce fericirea ne scapă printre degete?
Cum ne construim inconștient propria rețetă a fericirii
Află cum experiențele din copilărie îți modelează fericirea și cum Terapia Centrată pe Emoții (EFT) te ajută să redescoperi siguranța interioară.
Fericirea – o stare căutată, dar greu de trăit
Se întâmplă adesea să nu știm ce ne face cu adevărat fericiți.
Ne dorim să fim bine, împliniți, liniștiți, dar fericirea pare mereu la un pas distanță, o promisiune care se împlinește doar temporar.
În Terapia Centrată pe Emoții (EFT), fericirea nu este o destinație, ci o stare de siguranță emoțională. Ea apare atunci când ne simțim conectați cu noi înșine și cu ceilalți — când putem fi vulnerabili fără teamă, și autentici fără rușine.
Însă, pentru mulți dintre noi, acest sentiment este străin, pentru că am învățat de mici să ne apărăm de durere, nu să ne apropiem de ea.
Cum ne construim rețeta personală a fericirii
Fiecare dintre noi are o „rețetă” interioară a fericirii, formată din experiențele de viață, emoțiile și nevoile neîmplinite din copilărie.
Nu este o alegere conștientă, ci un mecanism de adaptare.
✅Dacă în copilărie ai trăit frica de sărăcie, poate că fericirea ți se traduce astăzi prin siguranță financiară, acumulare și control.
✅Dacă te-ai simțit vulnerabil sau neputincios, poate că fericirea ta depinde de putere, recunoaștere sau influență.
✅Dacă ai crescut într-un mediu rece, lipsit de afecțiune, poate că fericirea ta se confundă cu a fi dorit(ă), apreciat(ă) sau validat(ă) de ceilalți.
Mintea creează, astfel, o strategie de supraviețuire emoțională. Caută ceea ce, cândva, a lipsit. Crede că, atunci când va obține acel element lipsă — bani, iubire, putere, statut — va putea, în sfârșit, să se simtă fericită.
De ce fericirea construită pe lipsă nu durează
Problema este că fericirea născută din compensare nu poate dura.
Atunci când încercăm să umplem un gol vechi cu elemente exterioare, obținem doar alinare temporară, nu împlinire autentică.
De exemplu:
Poți avea succes financiar, dar te poți simți în continuare neliniștit și gol.
Poți fi într-o relație stabilă, dar să trăiești cu frica de a fi părăsit.
Poți avea controlul asupra vieții tale, dar să nu simți bucurie reală.
Fericirea devine astfel un miraj emoțional — o promisiune a copilului interior rănit, care încă speră că lumea îi va oferi ceea ce n-a primit.
Ce înseamnă fericirea din perspectiva EFT
Din perspectiva psihoterapiei centrate pe emoții, fericirea nu este o reacție la ceva ce se întâmplă în afară, ci o stare internă de siguranță și conexiune.
Ea apare atunci când:
ne simțim în siguranță să simțim toate emoțiile — inclusiv tristețea, furia sau teama;
✨putem exprima nevoile noastre fără frică de judecată;
✨suntem conectați la relații bazate pe acceptare și atașament sigur.
Fericirea reală nu vine din „a avea”, ci din a fi în contact cu sinele autentic.
Este rezultatul unei relații sănătoase cu propriile emoții, nu al unei formule exterioare de succes.
Vindecarea – pasul spre fericirea autentică
Pentru a ne elibera de „rețetele” vechi ale fericirii, este nevoie să privim înapoi cu blândețe.
Să înțelegem că acele dorințe de putere, control, perfecțiune sau validare nu sunt defecte, ci mecanisme de protecție.
În procesul terapeutic EFT:
învățăm să recunoaștem emoțiile de bază din spatele acestor strategii;
oferim copilului interior ceea ce n-a avut niciodată — acceptare, siguranță și iubire necondiționată;
creăm, treptat, o nouă bază de atașament intern, din care fericirea devine posibilă fără condiții.
Fericirea nu se caută. Se creează din interior.
Fericirea autentică nu este o întâmplare, ci o stare de coerență emoțională: între ceea ce simți, gândești și trăiești.
Este momentul în care nu mai fugi de tine, ci te întorci — acasă, la inima ta.
💫 Fericirea nu se găsește atunci când totul este perfect, ci atunci când îți permiți să fii imperfect și totuși demn de iubire.
Exercițiu EFT – Descoperă-ți propria rețetă a fericirii
Închide ochii pentru un moment și respiră adânc.
Lasă-ți corpul să se liniștească, iar gândurile să se așeze.
Apoi răspunde cu sinceritate la fiecare dintre întrebările de mai jos.
1. Ce înseamnă pentru mine „fericire”?
Scrie primele lucruri care îți vin în minte. Poate fi un sentiment, o imagine, o relație, o stare.
2. Când am simțit ultima dată această stare?
Gândește-te la context: cu cine erai, ce făceai, ce simțeai în corpul tău?
3. Ce încerc, de fapt, să obțin prin felul în care caut fericirea?
Este posibil ca în spatele dorinței tale să fie o nevoie emoțională veche:
– nevoie de siguranță
– nevoie de a fi văzut(ă)
– nevoie de apreciere
– nevoie de libertate
4. De la cine am învățat această rețetă a fericirii?
Cine ți-a arătat — direct sau indirect — ce înseamnă „a fi fericit”?
Uneori, purtăm mai departe definițiile părinților noștri despre succes, iubire sau echilibru, fără să le mai chestionăm.
5. Ce ar însemna pentru mine o fericire care nu depinde de nimic din afară?
Imaginează-ți că nu mai trebuie să dovedești nimic, să obții nimic, să te compari cu nimeni.
Cum s-ar simți acea stare în tine?
Notează răspunsurile într-un jurnal personal.
Acolo unde observi frică, rușine sau nevoia de control, se află cel mai adesea copilul tău interior care cere să fie ascultat.
Mesaj de încheiere
Fericirea nu este o recompensă, ci o relație sigură cu tine însuți.
Când înveți să-ți asculți emoțiile, fericirea nu mai devine o destinație, ci o prezență.
Fericirea nu se găsește. Se cultivă, clipă de clipă, în spațiul în care te lași văzut și acceptat exact așa cum ești.
Articol scris de Alina Blăgoi – psiholog clinician și psihoterapeut de cuplu și familie acreditat în Terapia Centrată pe Emoții (EFT).
🔗 www.relatiisanatoase.ro
Link-uri utile:
• Serviciile de psihoterapie sunt oferite în cabinet și online de Alina Blăgoi, psiholog clinician și psihoterapeut EFT.
• Informațiile de pe site au scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea sau intervenția terapeutică individuală.
• Conținutul este actualizat periodic, în acord cu cele mai recente practici din psihologia clinică și terapia de cuplu.