Test de atașament: Identifică dacă ești anxios, evitant sau securizant
Identifică dacă ești anxios, evitant sau securizant

De ce este important să îți cunoști stilul de atașament?
Modul în care iubim, comunicăm și ne conectăm emoțional cu partenerul de cuplu este strâns legat de stilul nostru de atașament.
Acesta se formează în copilărie, prin relația cu părinții sau îngrijitorii primari, și se manifestă mai târziu în relațiile romantice, influențând încrederea, siguranța și intimitatea.
Pentru a înțelege mai bine aceste dinamici, îți prezint mai jos un chestionar de evaluare a stilului de atașament, conceput pentru a te ajuta să identifici tiparul tău emoțional dominant. Acest test este o adaptare a celebrului ECR – Experience in Close Relationship Questionnaire, dezvoltat de Kelly Brennan, Catherine Clark și Phillip Shaver (1998).
Chestionarul explorează două dimensiuni fundamentale:
anxietatea în relație – cât de mult te temi de respingere sau abandon;
evitarea – cât de confortabil ești cu intimitatea și dependența emoțională.
Ce este chestionarul de atașament ECR și cum te ajută
ECR este unul dintre cele mai utilizate instrumente psihologice pentru evaluarea atașamentului la adulți.
El nu etichetează, ci oferă o hartă a modului în care trăiești emoțional conexiunile cu ceilalți.
Rezultatele pot fi utile atât în psihoterapia individuală sau de cuplu, cât și în dezvoltarea personală – pentru a construi relații sănătoase, bazate pe siguranță și empatie.
Cum completezi chestionarul
Instrucțiuni simple pentru a obține un rezultat relevant:
Citește cu atenție fiecare afirmație.
Gândește-te la modul în care reacționezi, de obicei, în relațiile intime.Alege varianta care te reprezintă cel mai bine:
a) Sunt total de acord
b) Sunt parțial de acord
c) Nu sunt de acordNotează răspunsul corespunzător pentru fiecare afirmație („a”, „b” sau „c”).
Revizuiește la final pentru a te asigura că răspunsurile tale reflectă autentic reacțiile tale emoționale.
🧭 Chestionar: Descoperă stilul tău de atașament
1.Mă îngrijorez adesea, gândindu-mă că partenerul meu va înceta să mă iubească.
2.Îmi este ușor să-mi exprim afecțiunea față de partenerul meu.
3.Mă tem că, odată ce cineva ajunge să mă cunoască cu adevărat, nu-i va plăcea de mine.
4.Cred că îmi revin ușor după o despărțire. Este ciudat cât de ușor reușesc să scot din minte pe cineva.
5.Atunci când nu sunt într-o relație, mă simt oarecum neliniștit(ă) și neîmplinit(ă).
6.Îmi este greu să-i ofer sprijin emoțional partenerului meu atunci când este demoralizat.
7.Atunci când partenerul meu este plecat, mă tem că s-ar putea simți atras de altcineva.
8.Mă simt confortabil atunci când mă bazez pe partenerul meu.
9.Pentru mine, independența este mai importantă decât relațiile mele de cuplu.
10.Prefer să nu-i împărtășesc partenerului meu sentimentele mele cele mai intime.
11.Atunci când îi arăt în mod deschis partenerului meu ceea ce simt, mă tem că nu-mi împărtășește sentimentele.
12.În general, sunt mulțumit de relațiile mele de cuplu.
13.Nu simt nevoia să mă manifest prea deschis în relația mea de cuplu.
14.Mă gândesc foarte mult la relația mea de cuplu.
15.Îmi este greu să știu că depind de partenerul meu de cuplu.
16.Am tendința să mă atașez foarte repede de un partener într-o relație de cuplu.
17.Îmi este ușor să-i comunic partenerului dorințele și nevoile mele.
18.Uneori sunt furios ori supărat pe partenerul meu fără să știu de ce.
19.Sunt foarte sensibil la schimbările de dispoziție ale partenerului meu.
20.Cred că mulți oameni sunt, în esență, onești și de încredere.
21.Prefer partidele de sex cu parteneri ocazionali, nu legăturile intime cu o singură persoană.
22.Mă simt în largul meu atunci când îi împărtășesc partenerului ceea ce gândesc și simt.
23.Mă tem că, dacă partenerul meu mă părăsește, s-ar putea să nu mai găsesc niciodată pe altcineva.
24.Sunt agitat atunci când partenerul meu devine prea apropiat în relația cu mine.
25.În timpul conflictelor, am tendința să acționez și să spun lucruri pe care le regret mai târziu, mai degrabă decât să las lucrurile să se întâmple.
26.De regulă, o ceartă cu partenerul meu nu mă determină să mă îndoiesc în legătură cu trăinicia relației noastre.
27.Partenerul meu dorește deseori să fiu mai apropiat de el decât simt că este confortabil pentru mine.
28.Mă îngrijorează faptul că nu sunt suficient de atrăgător.
29.Oamenii mă consideră uneori plictisitor fiindcă am obiceiul să creez o mică dramă în jurul relațiilor mele.
30.Îmi este dor de partenerul meu atunci când suntem despărțiți, dar când suntem împreună simt nevoia să evadez.
31.Atunci când nu sunt de acord cu cineva, îmi este ușor să-mi exprim opiniile.
32.Urăsc sentimentul că alții depind de mine.
33.Dacă observ că partenerul meu privește cu interes alte persoane, nu las acest lucru să mă afecteze. Poate să simt o mică înțepătură de gelozie, dar este trecătoare.
34.Dacă observ că partenerul meu privește cu interes alte persoane, simt o ușurare – înseamnă că nu dorește ca relația noastră să devină exclusivistă.
35.Dacă observ că partenerul meu privește cu interes alte persoane, mă simt deprimat.
36.Dacă persoana cu care mă întâlnesc de ceva vreme începe să fie rece și distantă, s-ar putea să mă întreb ce s-a întâmplat, dar știu că, probabil, nu are legătură cu mine.
37.Dacă persoana cu care mă întâlnesc de ceva vreme începe să fie rece și distantă, cred că aș fi indiferent. S-ar putea chiar să mă simt ușurat.
38.Dacă persoana cu care mă întâlnesc de ceva vreme începe să fie rece și distantă, devin neliniștit, gândindu-mă că poate am făcut ceva rău.
39.Dacă s-ar întâmpla ca partenerul meu să-mi ceară să ne despărțim, voi face tot posibilul să-i arăt ce pierde (puțină gelozie nu strică).
40.Dacă o persoană cu care mă întâlnesc de mai multe luni mi-ar spune că nu dorește să ne mai întâlnim, aș suferi la început, dar mi-ar trece.
41.Uneori, atunci când obțin ceea ce doresc într-o relație, nu mai sunt sigur dacă îmi doresc, de fapt, acel lucru.
42.Nu este o problemă pentru mine să păstrez legătura cu fostul iubit(a) (strict platonic) – la urma urmei, avem multe în comun.
Interpretare
Faceți suma tuturor căsuțelor bifate în coloana A: ____________
Faceți suma tuturor căsuțelor bifate în coloana B: ____________
Faceți suma tuturor căsuțelor bifate în coloana C: ____________
Cu cât înregistrați mai multe răspunsuri dintr-o categorie, cu atât prezentați mai multe caracteristici ale stilului de atașament corespunzător.
Categoria A reprezintă stilul de atașament anxios.
Categoria B reprezintă stilul de atașament securizant.
Categoria C reprezintă stilul de atașament evitant.
Descrierea stilurilor de atașament
1. Stilul de atașament anxios
Persoanele cu acest tipar trăiesc intens emoțiile din relație și au o nevoie puternică de apropiere.
De obicei, se tem de abandon și pot interpreta micile semne de distanță drept respingere.
Relațiile pot deveni o sursă de stres emoțional, iar grijile constante pot genera reacții impulsive.
➡️ Caracteristici principale:
teamă de pierdere și nevoie de reasigurare constantă;
sensibilitate crescută la ton, gesturi sau absențe;
tendința de a exagera conflictele din teama de respingere;
dorință de fuziune emoțională cu partenerul.
Totuși, într-o relație sigură și empatică, aceste persoane pot deveni parteneri loiali, iubitori și profunzi.
2. Stilul de atașament securizant
Acest stil reflectă echilibrul emoțional și încrederea în relație.
Persoanele cu atașament securizant pot exprima ușor ceea ce simt și pot primi iubirea fără teamă de respingere.
➡️ Caracteristici principale:
confort cu intimitatea și dependența reciprocă;
comunicare clară și deschisă;
empatie și capacitatea de a regla emoțiile;
încredere în stabilitatea relației.
Acest tipar se formează, de obicei, atunci când copilul a avut un îngrijitor disponibil și sensibil la nevoile sale, iar la vârsta adultă se traduce prin relații de cuplu armonioase și reziliente.
🔵 3. Stilul de atașament evitant
Persoanele cu atașament evitant pun accent pe autonomie și independență, dar se tem de apropierea prea mare.
Pot părea reci sau distanți, însă în realitate, evitarea este o strategie de protecție împotriva vulnerabilității.
➡️ Caracteristici principale:
disconfort în fața intimității emoționale;
tendința de a minimaliza nevoile afective;
dificultăți în exprimarea emoțiilor;
perceperea partenerului ca „invaziv” sau „nevoiaș”.
Deși acest stil poate proteja temporar de suferință, pe termen lung creează singurătate emoțională și sentimentul că relațiile sunt riscante.
De ce este util să-ți cunoști stilul de atașament
Cunoașterea tiparului tău de atașament nu este o etichetă, ci un instrument de conștientizare și vindecare.
Înțelegând de ce reacționezi într-un anumit fel, poți:
să-ți gestionezi mai bine emoțiile în relații;
să comunici clar nevoile tale;
să alegi parteneri potriviți;
și, mai ales, să transformi frica în conectare emoțională.
În Terapia Centrată pe Emoții (EFT), atașamentul este cheia reconectării cu partenerul.
Prin lucrul asupra emoțiilor vulnerabile și al nevoilor neexprimate, cuplurile pot trece de la distanță la apropiere, de la critică la empatie, de la frică la siguranță.
Recomandare terapeutică
Dacă vrei să explorezi mai profund modul în care stilul tău de atașament îți influențează relațiile, poți apela la psihoterapie de cuplu EFT.
Aceasta te ajută să recunoști tiparele inconștiente, să reglezi emoțiile și să creezi relații bazate pe siguranță emoțională.
Concluzie
Relațiile nu se destramă din lipsă de iubire, ci din teama de a o arăta.
Cunoașterea stilului tău de atașament este primul pas spre a iubi conștient, echilibrat și cu încredere.
Fie că ești anxios, evitant sau securizant, fiecare stil poate fi transformat prin autocunoaștere, vulnerabilitate și sprijin terapeutic.
Pentru că iubirea sigură nu este noroc, ci o alegere conștientă de a construi încredere zi de zi.
Să-ți fie cu folos,
Psihoterapeut Alina Blăgoi
• Serviciile de psihoterapie sunt oferite în cabinet și online de Alina Blăgoi, psiholog clinician și psihoterapeut EFT.
• Informațiile de pe site au scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea sau intervenția terapeutică individuală.
• Conținutul este actualizat periodic, în acord cu cele mai recente practici din psihologia clinică și terapia de cuplu.

