5 lucruri pe care le fac persoanele care au fost abuzate mintal – și nu își dau seama
💔Ce se întâmplă în interiorul unei persoane abuzate mintal?
Abuzul mintal nu lasă urme vizibile, dar provoacă răni profunde în sistemul nervos și în structura identității emoționale.
În spatele tăcerii, al confuziei și al adaptării exagerate se ascunde, de fapt, un corp care trăiește permanent în alertă.
Persoana abuzată învață, adesea inconștient, că liniștea nu este siguranță, ci anticipare. Că în orice clipă ceva rău se poate întâmpla. Că o privire, o tăcere sau o ridicare de ton pot însemna pericol.
Acesta este momentul în care sistemul nervos autonom preia controlul, iar corpul intră în modul de supraviețuire.
Din perspectiva Terapiei Centrate pe Emoții (EFT), abuzul psihologic și controlul emoțional nu produc doar teamă — ci dezorganizare în sistemul de atașament.
Când persoana care ar trebui să ofere siguranță devine sursa durerii, apare o confuzie profundă între iubire și frică, între nevoia de apropiere și instinctul de retragere.
Această tensiune continuă menține hipervigilența – o stare în care corpul și mintea rămân captive între două nevoi opuse:
💠 dorința de conexiune și
💠 nevoia de protecție.
A înțelege această dinamică nu înseamnă a justifica abuzul, ci a vedea realitatea interioară a victimei – o realitate biologică, emoțională și profund umană.
Numai prin conștientizarea și reglarea acestor mecanisme putem vorbi despre vindecare autentică și reconectare cu sinele emoțional.
🌫️ 1. Se îndoiesc constant de propriile percepții
Persoanele care au fost supuse abuzului mintal (gaslighting, manipulare, control emoțional) dezvoltă un sistem intern de auto-îndoială.
Deoarece experiențele lor au fost repetat invalidate („Ți se pare”, „Ești prea sensibil(ă)”), creierul a învățat că percepțiile proprii nu sunt de încredere.
🔹 Din perspectivă neurobiologică, abuzul mintal provoacă o hiperactivare a amigdalei (centrul fricii) și o scădere a activității cortexului prefrontal, ceea ce perturbă discernământul și încrederea în propriile decizii.
🔹 Din perspectiva Terapiei Centrate pe Emoții (EFT), această auto-îndoială reprezintă un mecanism de protecție: persoana preferă să se pună la îndoială pe sine decât să riște pierderea conexiunii cu celălalt.
🩶 În terapie, primul pas spre vindecare este reconectarea cu experiența emoțională internă autentică:
„Ce simt acum? Ce mesaj încearcă să-mi transmită emoția mea?”
🪞 2. Se autoînvinovățesc pentru tot ceea ce nu merge bine
Abuzul mintal lasă o amprentă profundă asupra identității și valorii personale.
Cei care au fost criticați, controlați sau manipulați dezvoltă o schemă internă de vinovăție cronică:
„Poate că e vina mea… Poate eu nu am fost destul de bun(ă).”
🔹 Psihologic, acest mecanism derivă din internalizarea mesajelor abuzive. Copilul sau adultul abuzat ajunge să creadă că merită ceea ce i se întâmplă.
🔹 În EFT, acest tip de autoînvinovățire este văzut ca o strategie secundară de supraviețuire emoțională.
Ea ascunde o emoție primară de rușine și o nevoie profundă de acceptare:
„Dacă eu sunt problema, înseamnă că pot fi reparat. Dacă celălalt e problema, atunci sunt complet neputincios.”
🩵 Vindecarea începe atunci când persoana poate spune cu blândețe:
„Nu sunt responsabil pentru abuzul pe care l-am trăit. Merit respect, siguranță și iubire.”
🔒 3. Evită conflictele și devin hipersensibili la reacțiile celorlalți
După o perioadă lungă de manipulare sau control, sistemul nervos al persoanei abuzate devine hipervigilent. Creierul învață că disconfortul emoțional este periculos, iar fiecare ridicare de ton sau gest interpretat ca respingere activează un răspuns de supraviețuire: luptă, fugi, îngheață sau supune-te.
🔹 Din punct de vedere neurofiziologic, această stare este explicată de teoria polivagală (Stephen Porges): sistemul nervos ventral-vagal, responsabil de conectare și siguranță, se închide, iar corpul rămâne blocat între frică și supunere.
🔹 În relațiile actuale, acest lucru se manifestă prin:
evitarea conflictelor („nu vreau să supăr pe nimeni”);
tăcere în locul exprimării nevoilor;
adaptare excesivă la ceilalți.
În EFT, aceste comportamente sunt văzute ca emoții de protecție care ascund o durere profundă: frica de respingere și de abandon.
🪶 Vindecarea presupune reînvățarea siguranței relaționale – într-un spațiu terapeutic în care vulnerabilitatea este primită cu empatie, nu cu judecată.
💭 4. Caută validare constantă din exterior
După ani de invalidare și umilire, persoanele care au fost abuzate mintal tind să-și caute valoarea în ochii celorlalți.
Complimentele, aprobare sau aprecierea devin o formă de „hrană emoțională” fără de care stima de sine nu poate supraviețui.
🔹 Din perspectivă psihodinamică, vorbim despre o dependență de validare – un mecanism format în copilărie, atunci când iubirea a fost condiționată.
🔹 În EFT, această nevoie este înțeleasă ca o căutare de atașament sigur:
„Spune-mi că sunt în regulă, pentru că eu nu mai știu cum e să simt asta singur.”
🩵 Procesul de vindecare emoțională constă în reconectarea cu valoarea de sine internă – prin exerciții de auto-compasiune, exprimare emoțională și relații terapeutice bazate pe siguranță.
🪷 5. Nu mai știu cum arată iubirea autentică
Poate cea mai dureroasă consecință a abuzului mintal este distorsionarea hărții interioare a iubirii.
Persoanele care au trăit control, umilire sau manipulare confundă adesea intensitatea cu iubirea și suferința cu apropierea.
🔹 Cercetările în teoria atașamentului (Bowlby, Ainsworth) arată că experiențele timpurii de nesiguranță emoțională pot genera modele de atașament dezorganizat – o combinație de dorință de apropiere și frică de respingere.
🔹 În relațiile adulte, acest model se traduce prin atracție către parteneri indisponibili sau chiar abuzivi.
Din perspectivă EFT, adevărata vindecare vine prin reexperiențierea siguranței emoționale – în relația terapeutică și ulterior în relațiile reale.
🕊️ Iubirea autentică nu provoacă confuzie, ci senzația de liniște și echilibru.
Este spațiul în care emoțiile pot fi exprimate fără teamă și unde vulnerabilitatea este primită, nu pedepsită.
🌱 De la supraviețuire la reconectare
Abuzul mintal nu lasă vânătăi pe piele, ci cicatrici invizibile în sistemul nervos și în inimă.
Dar aceste răni se pot vindeca.
În Terapia Centrată pe Emoții (EFT), procesul de vindecare implică trei etape fundamentale:
Conștientizarea emoțiilor de protecție (frică, rușine, vinovăție).
Accesarea emoțiilor primare (durerea, nevoia de siguranță și iubire).
Crearea unor noi experiențe emoționale corective – acolo unde inima învață din nou că poate fi în siguranță în relație.
Iar din acel moment, nu mai ești definit de ceea ce ți s-a întâmplat, ci de felul în care ai ales să te reconstruiești.
Să-ți fie cu folos,
Psihoterapeut Alina Blăgoi